Bucurii imbrãcate in zâmbete inocente, gânduri care pãsesc
spre viitor cu pași firavi, adieri reci in vremuri calde, idei nebunești aplicate
cu grija, dragoste enorma impãrtita cu cei din jur si o inima mare care bate in
continuu . Așa obișnuiam sa fiu. Ai idee ce a rămas din toate astea? Desigur ca
nu, cum ai putea ști cant tu, cel cu care am impartit tot ce aveam ai plecat si
ai uitat de mine, te-ai imbatat cu niște păreri nonșalante despre care nici tu
nu știi ce sa crezi, te-ai întors si ai plecat lăsând tot in urma. Egoismul tau
peste măsura te-a făcut sa fii așa, ai abandonat tot si ai fugit…si ai fugit de
tine, de sufletul tău rece si închis care crede ca a făcut bine. Dar știi oare
ce ai făcut? Nici asta nu știi, dar, o sa iți spun . Ai transformat bucuriile
in lacrimi si in
Terapia ocupaţională este o profesie de îngrijire a sănătăţii centrată pe client, preocupată de promovarea stării de sănătate şi de bunăstare, prin intermediul ocupaţiei.
Se afișează postările cu eticheta centre. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta centre. Afișați toate postările
duminică, 9 iunie 2013
vineri, 24 mai 2013
Modalitati de abordare terapeutica
Modalităţi de abordare terapeutică:
-
abordare
biomecanică;
-
abordare
senzorial motorie;
-
abordare
reabilitantă.
Abordarea biomecanică în
tratamentul disfuncţiilor fizice aplică principiile fizice ale cineticii şi
cinematicii la mişcările corpului uman. Metodele de tratament din cadrul
acestei cinematic abordări utilizează principiile fizicii legate de forţe,
pârghii, tensiuni. Exemplu de tehnici biomecanice sunt bilanţul muscular şi
articular, activitatea kinetică, exerciţiile terapeutice şi ortezarea.
Obiectivele abordării
biomecanice constau în:
-
evaluarea
limitărilor mobilităţii, forţei şi rezistenţei;
-
refacerea
mobilităţi, forţei şi rezistenţei;
joi, 23 mai 2013
Stadiile tratamentului in terapia ocupationala
Stadiul I. Metode adjustate (auxiliare)- sunt
proceduri care pregătesc pacientul pentru activităţile ocupaţionale.
-
sunt
premergătoare activităţilor practice
-
includ:
- exerciţii fizice
- tehnici de facilitare şi
inhibiţie
-
posturări
-
stimulare senzorială
-
procedură ce folosesc agenţi fizici şi terapeutici
- preocuparea principală a terapeutului este evaluarea
şi remedierea
marți, 23 aprilie 2013
Terapia Ocupaţională şi ADL-urile (Activities of Daily Living)
Terapia Ocupaţională este o profesie de îngrijire a sănătăţii, ce contribuie la creşterea calităţii vieţii grupurilor de persoane vulnerabile / cu disabilităţi prin intermediul ocupaţiei. Prin definiţie, OCUPAŢIA reprezintă ansamblul de activităţi zilnice (ADL-uri), relevante şi semnificative pentru fiecare dintre noi, pe care le executăm cu scopul:
a. de a ne îngriji de propria noastră persoană / ADL de auto-îngrijire
duminică, 21 aprilie 2013
TERAPIA OCUPAŢIONALĂ – ISTORIE ŞI FILOZOFIE
Autor: Prof. ANN CARNDUFF – secretar European Network of Occupational Therapy Higher Education (ENOTHE – www.enothe.hva.nl)
Terapia ocupaţională este o profesie a secolului al XX-lea, deşi filosofia şi raţiunile pe care se bazează au o istorie îndelungată. Utilizarea terapeutică a activităţii şi mişcării a fost apreciată de la începuturile civilizaţiei. Pot fi găsite referiri la importanţa ocupaţiei în sănătate în literatura antică a Greciei, Persiei, Egiptului şi Chinei. În povestea lui Homer despre Hephaistos, nobilului zeu meşteşugar, care era şchiop, i-au fost dăruite unelte de către Thetis pentru a-i permite să devină meşter în ”muncă prea-iscusită”.
În Roma antică se susţinea despre Epidaurus că alina delirul prin cântece, farse şi muzică. Mai târziu, pe măsură ce medicina s-a dezvoltat ca disciplină – în jur de 1100 se poate găsi literatură care arată că activităţi precum ţesutul sau echitaţia erau utilizate pentru a îmbunătăţi starea de sănătate.
Etichete:
activitati,
centre,
client,
clienti,
dezvoltare,
disabilitate,
ENOTHE,
informatii,
invatamant,
istoric,
profesie,
programe,
scoala,
SMART,
studenti,
teoro,
terapie ocupationala
Unde lucreaza terapeutul ocupational
Terapeutul ocupaţional lucrează cu oamenii a căror participare la viaţa comunităţii este restricţionată de:
- factori individuali → persoanele cu disabilităţi
- factori contextuali: culturali (atitudinea şi mentalitatea) şi sociali (politicile sociale) →persoanele expuse riscului marginalizării şi excluziunii sociale
Ca urmare, practica terapeutului ocupaţional se desfăşoară în sectorul public, privat şi / sau voluntar ce include:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)