Educatie si cercetare

O arie educaţională europeană unică

O certitudine

Standardele minime pentru educaţie în terapie ocupaţională (program de licenţă) la nivel internaţional, respectiv european sînt elaborate şi aprobate de către WFOT.

Ca urmare, stabilirea noilor programe educaţionale în terapie ocupaţională în ţări fără tradiţie academică în acest domeniu precum şi sprijinirea către un nivel superior a programelor existente sînt principala responsabilitate a WFOT, recunoscută atît de către OMS cît şi de Naţiunile Unite.

Puteti afla mai multe informatii despre recunoasterea internationala a WFOT, descarcand documentul

Organizatii internationale ale terapiei ocupationale

Pe continentul american se remarcă American Occupational Therapy Association(AOTA), constituită în 1917 si Canadian Association of Occupational Therapists(CAOT), constituită în 1926.

Tu...prin ochii lor !

Bucurii imbrãcate in zâmbete inocente, gânduri care pãsesc spre viitor cu pași firavi, adieri reci in vremuri calde, idei nebunești aplicate cu grija, dragoste enorma impãrtita cu cei din jur si o inima mare care bate in continuu . Așa obișnuiam sa fiu. Ai idee ce a rămas din toate astea? Desigur ca nu, cum ai putea ști cant tu, cel cu care am impartit tot ce aveam ai plecat si ai uitat de mine, te-ai imbatat cu niște păreri nonșalante despre care nici tu nu știi ce sa crezi, te-ai întors si ai plecat lăsând tot in urma. Egoismul tau peste măsura te-a făcut sa fii așa, ai abandonat tot si ai fugit…si ai fugit de tine, de sufletul tău rece si închis care crede ca a făcut bine. Dar știi oare ce ai făcut? Nici asta nu știi, dar, o sa iți spun . Ai transformat bucuriile in lacrimi si in

Obiectivele terapiei ocupaţionale

            Terapia ocupaţională este un mijloc terapeutic care utilizează activităţi productive şi corporale pentru restabilirea capacităţii funcţionale normale sau dezvoltarea compensatorie a funcţiilor restante sănătoase, precum şi pentru neutralizarea tulburărilor de comportament, încât individul să poată să se autoservească, deplasa cu mijloace de transport speciale sau în comun, să practice anumit jocuri, sporturi, activităţi zilnice (ADL) sau chiar să-şi exercite profesia.

Obiectivele terapiei ocupaţionale sunt:

1. Educarea sau reeducarea motorie;
2. Educarea sau reeducarea gestuală. In cazul reeducări corectează, simplifică sau automatizează gesturile deficitare sau incorecte (readaptare funcţională) pentru asigurarea independenţei psihosociale a individului.
3. Atenuarea şocului psihic la revenirea pacienţilor în societate, prin trecerea de la inactivitate forţată la

Terapia Ocupaţională şi ADL-urile (Activities of Daily Living)

Terapia Ocupaţională este o profesie de îngrijire a sănătăţii, ce contribuie la creşterea calităţii vieţii grupurilor de persoane vulnerabile / cu disabilităţi prin intermediul ocupaţiei. Prin definiţie, OCUPAŢIA reprezintă ansamblul de activităţi zilnice (ADL-uri), relevante şi semnificative pentru fiecare dintre noi, pe care le executăm cu scopul:

a. de a ne îngriji de propria noastră persoană / ADL de auto-îngrijire 

Terapia Ocupaţională – modificările adaptative – tehnologia de asistenţă

„Dacă pentru majoritatea oamenilor tehnologia uşurează activităţile zilnice,  pentru persoanele cu disabilităţi tehnologia  face posibilă aceste activităţi.” (Radabough)

Încă din anii 1980, terapeuţii ocupaţionali din SUA şi Europa Occidentală beneficiază de informaţii, cunoştinţe, abilităţi practice şi competenţe în ceea ce priveşte „orice articol, piesă, echipament sau sistem de producţie, … folosit cu scopul de  a creşte, a menţine sau a îmbunătăţi abilităţile funcţionale ale persoanelor cu disabilităţi.” (ATD/assistive technology device)

Domenii Intervenţie TO

PRINCIPIILE TERAPIEI OCUPAŢIONALE• O persoană poate fi privită ca un sistem deschis (Kielhofner 1985), relaţionându-se constant cu lumea exterioară.
• Această relaţionare este un proces cu 2 sensuri în care: persoana influenţează pe ceilalţi şi ceilalţi influenţează persoana.

Abordarea în terapia ocupaţională este de bazată pe identificarea nevoilor persoanei care doreşte (are motivaţia) să participe în viaţa familiei, comunităţii etc. prin intermediul activităţilor sale. Această participare activă, motivată, cu scop şi urmată de satisfacţia lucrului împlinit are semnificaţia de OCUPAŢIE.

DOMENII DE INTERVENŢIE ALE TERAPIEI OCUPAŢIONALE

TERAPIA OCUPAŢIONALĂ – ISTORIE ŞI FILOZOFIE

Autor: Prof. ANN CARNDUFF – secretar European Network of Occupational Therapy Higher Education (ENOTHE – www.enothe.hva.nl)

Terapia ocupaţională este o profesie a secolului al XX-lea, deşi filosofia şi raţiunile pe care se bazează au o istorie îndelungată. Utilizarea terapeutică a activităţii şi mişcării a fost apreciată de la începuturile civilizaţiei. Pot fi găsite referiri la importanţa ocupaţiei în sănătate în literatura antică a Greciei, Persiei, Egiptului şi Chinei. În povestea lui Homer despre Hephaistos, nobilului zeu meşteşugar, care era şchiop, i-au fost dăruite unelte de către Thetis pentru a-i permite să devină meşter în ”muncă prea-iscusită”.
În Roma antică se susţinea despre Epidaurus că alina delirul prin cântece, farse şi muzică. Mai târziu, pe măsură ce medicina s-a dezvoltat ca disciplină – în jur de 1100 se poate găsi literatură care arată că activităţi precum ţesutul sau echitaţia erau utilizate pentru a îmbunătăţi starea de sănătate.

Unde lucreaza terapeutul ocupational

Terapeutul ocupaţional lucrează cu oamenii a căror participare la viaţa comunităţii este restricţionată de:

• factori individuali → persoanele cu disabilităţi
• factori contextuali: culturali (atitudinea şi mentalitatea) şi sociali (politicile sociale) →persoanele expuse riscului marginalizării şi excluziunii sociale

Ca urmare, practica terapeutului ocupaţional se desfăşoară în sectorul public, privat şi / sau voluntar ce include:

Cum lucreaza terapeutul ocupational

Serviciile oferite de terapeutul ocupaţional se fundamentează pe practica centrată pe client (Canadian Association of Occupational Therapists, 1991), concept inovativ care se realizează prin:

1. Cooperare şi colaborare cu familia, alte categorii profesionale, voluntari, asistenţi personali, etc. în vederea abordării holistice a participării individului la viaţa comunităţii din care face parte.
2. Evaluare şi documentare a abilităţilor individuale şi a deficitelor în sfera activităţilor zilnice/ ADL-urilor, a componentelor individuale (senzitivo-motorii, cognitive, comunicare şi limbaj, relaţii sociale) şi de mediu (arhitectural, social şi cultural).

Ce este Terapia Ocupationala

Terapia ocupaţională este o profesie de îngrijire a sănătăţii centrată pe client, preocupată de promovarea stării de sănătate şi de bunăstare, prin intermediul ocupaţiei. Obiectivul principal al terapiei ocupaţionale este acela de a permite oamenilor participarea la activităţile lor cotidiene.

Terapeutul ocupaţional realizează acest obiectiv lucrând cu oamenii şi comunităţile:

• pentru a le îmbunătăţi abilitatea de a se angaja în acele ocupaţii pe care doresc să le facă, trebuie să le facă sau se aşteaptă de la ei să fie făcute,
• pentru a modifica ocupaţia sau mediul

în vederea unei mai bune sprijiniri a angajamentului lor ocupaţional/ profesional.