Terapia Ocupaţională – modificările adaptative – tehnologia de asistenţă

„Dacă pentru majoritatea oamenilor tehnologia uşurează activităţile zilnice,  pentru persoanele cu disabilităţi tehnologia  face posibilă aceste activităţi.” (Radabough)

Încă din anii 1980, terapeuţii ocupaţionali din SUA şi Europa Occidentală beneficiază de informaţii, cunoştinţe, abilităţi practice şi competenţe în ceea ce priveşte „orice articol, piesă, echipament sau sistem de producţie, … folosit cu scopul de  a creşte, a menţine sau a îmbunătăţi abilităţile funcţionale ale persoanelor cu disabilităţi.” (ATD/assistive technology device)

Odată terminată evaluarea persoanei cu disabilitate, investigarea mediului fizic în care trăieşte persoana cu disabilitate, consultarea cu membrii echipei ce realizează ATD-urile,evaluarea şi încercarea experimenatală a ATD-ului, precum şi educarea şi trainingul familiei,  se ia decizia, împreună cu familia, cu privire la:

1. realizarea modificărilor şi adaptărilor mediului fizic, care susţin:

• accesibilitatea:  modificări ale uşilor, rampe, balustrade, trepte, alei, căi de ieşire-intrare (www.adaag.htm – Accessibility Guidelines for Buildings and Facilities)

• măsurile de siguranţă: alarme personale, telefon, modificări ale pieselor de mobilier, bare  şi balustrade de sprijin, iluminatul,  pavimente şi podele, etc.

• mobilitatea şi transferurile

                    

• ADL-urile: re-organizarea spaţiului şi mobilierului  în vederea facilitării independenţei asistate (cu fotoliul rulant, de exemplu).

        

2. achiziţionarea dispozitivelor / echipamentelor tehnologice de asistenţă, care susţin:

• interacţiunea – manipularea mediului prin intermediul butoanelor, întrerupătoarelor, telecomenzilor, vocii,  comenzii calculatorului (Electronic Aids for Daily Living)

                                 

• comunicarea (Sisteme Augmentative şi Alternative de Comunicare), destinate persoanelor cu tulburări severe în exprimarea verbală şi scris: limbajul semnelor, pictogramele, computere şi dispozitive electronice.

                      

• ADL-urile

                                 

Utilizarea experimentală a dispozitivului de asistenţă este obligatorie înainte de decizia de cumpărare sau acceptare a sa, deoarece:

• permite determinarea utilizării corecte a sa
• demonstrează valoarea pe care o are în realizarea activităţii dorite (rezistenţă şi siguranţă)
• permite determinarea acceptabilităţii (aspect, funcţionalitate, întreţinere, depozitare) sale în contextul în care urmează a fi utilizat
• permite familiei să se ajusteze la adaptarea ce urmează a se realiza
• demonstrează flexibilitatea şi versatilitatea dispozitivului pentru mediul în care urmează a fi folosit (dimensiune, portabilitate, poziţionare, modificări şi adaptarea la alte eventuale echipamente)
• permite familiei să evalueze costurile impuse de întreţinerea şi înlocuirea componentelor sale, odată cu utilizarea continuă.