Domenii Intervenţie TO

PRINCIPIILE TERAPIEI OCUPAŢIONALE• O persoană poate fi privită ca un sistem deschis (Kielhofner 1985), relaţionându-se constant cu lumea exterioară.
• Această relaţionare este un proces cu 2 sensuri în care: persoana influenţează pe ceilalţi şi ceilalţi influenţează persoana.

Abordarea în terapia ocupaţională este de bazată pe identificarea nevoilor persoanei care doreşte (are motivaţia) să participe în viaţa familiei, comunităţii etc. prin intermediul activităţilor sale. Această participare activă, motivată, cu scop şi urmată de satisfacţia lucrului împlinit are semnificaţia de OCUPAŢIE.

DOMENII DE INTERVENŢIE ALE TERAPIEI OCUPAŢIONALE

În comunitate

Cele mai frecvente probleme cu care se confruntă persoanele cu disabilităţi în comunitate
• Mobilitatea şi accesul în comunitate
• Capacitatea de înţelegere
• Manipularea obiectelor şi a mediului înconjurător
• Activităţi ce solicită vederea, auzul, comunicarea
• Lipsa locurilor de muncă pentru această categorie de persoane

Unde lucrează terapeutul ocupaţional în comunitate
• Echipa multidisciplinară (medic, asistent medical, asistent social, psiholog, kinetoterapeut, terapeut ocupaţional, voluntari etc.)
• Staţionar de zi
• Centre de zi pentru tratament
• Locuinţe protejate în comunitate
• La domiciliul clientului

Valorile intervenţiei de terapie ocupaţională în comunitate
• Facilitează şi susţine clientul în activităţile sale zilnice prin diferite tipuri de intervenţie (adaptări ergonomice de mediu, facilitarea comunicării cu persoanele din familie/comunitate, facilitarea mobilităţii în comunitate sau în interiorul instituţiilor)
• Facilitează folosirea abilităţilor existente sau dezvoltarea de noi abilităţi pentru activităţi zilnice
• Militează pentru justiţie socială
• Promovează importanţa unei vieţi active, independente, cu atribute de calitate şi de satisfacţie
• Respectul pentru diferenţele culturale

Caracteristicile terapeutului ocupaţional, esenţiale pentru practica în comunitate

• Conceptul central îl reprezintă OCUPAŢIA cu sublinierea importanţei activităţilor şi a participării active în viaţa de zi cu zi.
• Performanţa ocupaţională este o interacţiune dinamică între persoană şi mediul înconjurător
• Abordarea prin problematizare asupra ocupaţiilor cotidiene ce sprijină abilităţile persoanei.
• O abordare practică şi specifică privind problemele de recuperare.

• Subliniază colaborarea cu clientul şi schimbul de informaţii cu acesta. Nu priveşte clientul ca o persoană pasivă, ci ca un actor activ, partener şi co-creator al viitorului.

Tipuri de intervenţii în comunitate

ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE ÎN COMUNITATE (PROFESII)
Terapeutul ocupaţional identifică şi evaluează  limitele şi suportul mediului înconjurător care îi permit sau împiedică clientul de a desfăşura activităţi productive în societate.
Pentru ca persoanele cu nevoi speciale să poată desfăşura activităţi productive, să poată munci, se urmăresc, prin metode specifice, anumite aspecte:
• Potenţialul fizic, psihic, mental al persoanei
• Acceptanţa socială
• Contacte sociale
• Nevoi financiare
• Stimulare intelectuală şi stimulare creativă
• Condiţiile de mediu fizic (construcţia clădirilor, tipul de mobilier, tipurile de echipamente/instrumente necesare performării muncii, accesibilitatea mijloacelor de transport etc.)
ACTIVITĂŢI DE TIMP LIBER
• Participarea la activităţile de timp liber reprezintă implicarea clientului în activităţile de recreere specifice mediului fizic sau social.
• Terapeutul ocupaţional va facilita participarea clientului la activităţi de timp liber care corespund nevoilor, motivaţiilor şi potenţialului acestuia
• intervenţia are la bază următoarele tipuri de evaluări: identificare activităţilor de timp liber ale clientului, trăirile personale şi importanţa hobby-urilor pentru client, modul în care clientul se implică în desfăşurarea acestora.

TRANSPORTUL ŞI MOBILITATEA PERSOANELOR ÎN COMUNITATE
Accesul persoanelor cu disabilităţi fizice în comunitate:
1. Rampe la intrările în clădiri
2. Borduri plate în dreptul trecerilor pentru pietoni
3. Mijloace de transport adaptate pentru accesul persoanelor în scaun rulant
4. Lifturi accesibile pentru persoanele în scaun rulant în instituţiile publice
5. Facilitarea accesului la serviciile în comunitate(telefoane publice, toalete publice, bancomate)
Terapeutul ocupaţional poate face recomandări pentru adaptarea vehiculelor pentru a putea fi utilizate de persoanele cu disabilităţi

Terapeutul ocupaţional poate sugera metode alternative de compensare a deficitului necesare accesului în comunitate a persoanelor cu nevoi speciale

LA DOMICILIU
Recuperarea la domiciliu este parte componentă a recuperării în comunitate.

Terapeutul ocupaţional îşi axează intervenţia şi la domiciliu pe:
1. client,
2. mediul înconjurător( fizic, uman, cultural)
3. ocupaţia acestuia.

Rol
• Consilier: pentru construirea/amenajarea unei locuinţe accesibilă pentru persoana cu disabilitate

• Suport pentru familie:oferă informaţii pentru a le uşura sarcina de îngrijitor

• Terapeut: simplificarea sarcinii sau a modului de executare a acesteia, adaptează obiectele utilizate, abilitează persoana în vederea executării unei activităţi importante pentru aceasta, stabilirea priorităţilor pentru personele cu nevoi speciale

ADAPTĂRILE ÎN COMUNITATE

Terapeutul ocupaţional adaptează mediul înconjurător şi ocupaţia la nevoile persoanei.

ADAPTĂRILE MEDIULUI FIZIC:

1. Acesul în locuinţă: rampă, praguri, lăţimea uşilor pentru accesul scaunului rulant.
2. În bucătărie: diferite ustensile din bucătărie
3. În baie: adaptarea toaletei şi a obiectelor utilizate, folosirea unor materiale antiderapante
4. Crează indicii (simboluri) ajutătoare pentru persoanele cu deficit cognitiv : structurarea mediului, semnalizarea modului de utilizare a obiectelor din mediul înconjurător

EDUCAREA  MEDIULUI UMAN:

1.Informarea comunităţii privind importanţa integrării persoanelor cu disabilităţi în comunitate

2.Implicarea comunităţii în sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale integrate în comunitate

3.Pregatirea membrilor familiei pentru a sprijini şi îngriji un membru cu nevoi speciale
• ADAPTĂRILE OCUPAŢIEI
1.simplifică modul de executare al unei sarcini(eliminarea etapelor care nu sunt necesare)

2.managementul energiei (perioade de odihnă între activităţi, poziţia din timpul activităţii, folosirea adaptărilor)

3. gradează activitatea (activităţile intelectuale pot fi gradate de la familiar la nou)
ADAPTĂRILE PENTRU AUTOÎNGRIJIRE